Vreau o lună pătrată

Sunt o nebuuunnăăăă, Vreau să-mi cumperi o luuuuuună, Şi să fie pătraată, Să nu ne despărtim niciodaată....

Punct şi virgulă

Mor comedianţii pe flancuri bravi şi cu zâmbetul pe buze golind terenul minat. Se nasc telenoveliştii.

Şi..

Chefless şi foarte potentă din punctul de vedere al ironiei subtile şi al sarcasmului german. Azi am exact acea stare în care mă simt useless şi în care mă gândesc nu am realizat nimic din ce mi-aş fi dorit în viaţă, o constatare execrabilă a condiţiei mele actuale de muritor de rând. Marius mi-a zis că îs emo, eu una cred că-mi lipsesc lamele şi bretonul şmecher lăcuit cu ceară de pantofi.
Da, plâng acum drag auditoriu, plâng pentru ca sunt slabă, pentru că nu sunt cum mă credeţi, pentru că îmi pasă mai mult decât credeţi de ce se întâmplă în jurul meu, pentru că realizez că mi-am futut visele şi le-am aruncat la gunoi pentru că nu am fost în stare să mă ţin pe linia de plutire, n-am reuşit să lupt domnilor, şi pentru că Ana care tocmai din Franţa( de, ea spre deosebire de mine a luptat) îmi spune că întotdeauna e lângă mine şi pentru că mă încurajează şi-mi zice că nu eram aşa.
Degeaba vă daţi voi cu părerea şi spuneţi că mai e timp berechet, abia sunt la început. NU! Fiecare nereuşită la orice vârstă e un eşec care te regresează. Când eşti mic şi apa îţi dărâmă la mare castelul de nisip ridicat cu atât de multă trude plângi, când te crezi elev bun şi ţi-o ia altul înainte plangi de nervi, când mama ta nu-ţi cumpără o rochie superbă pentru balul din a 9 a plângi, şi tratezi astea ca eşecuri personale. Nu va mai căcaţi pe voi şi vă îmbărbătaţi cu : n-am trăit până acum nimic. Ba ai trăit şi fiecare căcat a avut o importanţă majoră la vremea lui, pentru că priorităţile sunt aceleaşi cu vârsta dragii mei.
Eu am vrut să rămân virgină până la 24 ani şi să găsesc la un bal mascat al companiei la care lucrez un tip ultra mega şmecher caruia să-i stea bine la costum si să fie business man şi să mă înveţe ce e viaţa şi să fie iubirea vieţii mele. S-a futut acest plan la propriu.
Vroiam să fiu străină printre străini, să plec din jegul ăsta de ţară dar m-am lăsat influenţată de o pulă bleagă.
Apoi, am vrut să cuceresc universul cu sufletul meu de artistă dată dracu! , să intru la teatru şi să fiu o pizdă hippie pe pula ei la bucureşti cu o durere in cur de mirobolanta opinie publică dar nu s-a putut din cauza banilor:)) Ironia pulii.
Am rămas blocată în 3 cartiere sparte şi 4 străzi Cu labagii ce mă idolatrizează, prima pe universitate , irosindu-mă într-un mare căcat.
Dar nu-i nimic, la anu revin şi am să cuceresc lumea. Pentru că eşecurile astea îmi dau de-a şuturi în cur de am vânătăi şi nu pot să stau jos. La anu am să fiu la bucureşti şi am sa fiu artistă, şi o să mă duc în cafenele boeme îmbrăcată în rochii albe şi cizme pufoase roşii pe timp de iarnă şi am să beau ciocolată caldă şi am să fumez şi am să citesc Sorescu. Presimt asta în vânătăi. Şi am să călătoresc prin ţări străine şi am să mă întorc destupată la minte şi o să fiu şmecheră. Şi o să stau singură într-un apartament văruit în roşu şi am să stau în maieu şi chiloţi de bumbac şi o să am beţişoare parfumate şi lumânări şi perdele roşii care să filtreze lumina soarelui şi un pat maare cu lenjerie de mătase indiană şi măsuţă joasă de cafea din lemn. Şi am să mă trezesc dimineaţa şi am să urlu: DA! şi totul o să fie bine. Şi o să am un iubit drăguţ care o să mă ţină în braţe şi o să-mi aducă flori( îmi plac florile) şi o să mă ţină de mână pe stradă şi o să facem copilării şi o să mă supere şi o să-mi spună te iubesc şi la multi ani de ziua mea şi o să fie preferatul mamei şi o să citească şi o să fie nebun şi scorţos şi o să aivă grijă de mine şi o să mă mustre ca pe un copil şi o să-mi cumpere prăjituri la date importante, şi nu o să uite dăţile importante şi o să fie atent şi deştept şi o să ştie să mă oprească din vorbit, şi o să ştie ce culoare ămi place şi ce muzică ascult şi că nu-mi plac pisicile şi o să se contrazică mereu cu mine şi şi şi...

Vă iubesc mă!

Bună ziua doamnelor şi domnilor, domniţelor şi domnişorilor. Ne-am reunit aici, într-o zi superbă de septembrie să urmărim apusul sau nu, mai bine să discutăm despre viaţa mea "personală" ce face deliciul a multi curioşi alienaţi care găsesc ca principală preocupare masturbarea frenetică şi disperată în faţa monitorului + curve la minut.
Mai întâi de toate, să reconstruim profilul psihologic al acestor curioşi care mă ridică pe piedestalul fanteziilor lor bolnăvicioase ce denotă cu siguranţă o lipsă patologică de atenţie, afecţiune, maltrataţi de propria existenţă austeră şi de instinctul animalic ieşit din comun. Lupta lor pentru supravieţuire a trecut pe planul 2, neuronii lor au fugit în vacanţă după pizde mai bune, căci respectivii stăpâni au rămas la stadiul de labă. Celulele gliale se plimbă disperate prin împrejurimi încercând să salveze nişte fărâme de inteligenţă speriate care clar se sinucid văzând peisajul apocaliptic al sfârşitului unei civilizaţii craniene. Aşadar aceste caricaturi(nu ştiu altcumva cum să le descriu) atentează la genialitatea mea. Punandu-mă în centrul fanteziilor lor pe MINE, desigur, trăiesc cu impresia că or să atingă un apogeu orgasmic al cunoaşterii supreme, al înălţării fiinţei ş.a.m.d. Cunoaşteţi presupun cazurile obsedaţilor din filme care adună până şi chiloţii lăsaţi la spălătorie ai protagonistei sau mucii suflaţi în batistă( romantism exagerat, aş spune). Obsedaţii mei( da, ai mei) sunt animalici, sălbatici( până şi asta au aflat că-mi place dom'le) şi vânează tot ce se poate despre existenţa mea din surse confidenţiale( când tot ce ar putea face ar fi să mă întrebe pe mine) şi construiesc un adevărat mecanism de distrugere în masă( ştiţi voi balivernele de genul "ADU-I LA NIVELUL TĂU"), şi toate astea pentru cine? A da, pentru mine. Mă copii, mulţumesc dar sincer nu consider că merit o atenţie aşa exacerbată din partea voastră, vă mulţumesc sincer că sunteţi alături de mine şi nu-mi dezamăgiţi teoriile în nici o clipă, că m-aţi făcut zeiţa alienaţilor cu pula cât o nucă dar aş vrea să înceteze.
Vă propun un târg: uite, vă promit că vă fac postere personalizate cu mine, desigur ce o crească calitatea spermei voastre cu 150 %, şi puteţi să vă daţi drumul pe ele dacă doriţi( hai, ştiu că asta vă doriţi cu ardoare din adâncul sufleţelului vostru uscat de atât de multa labă tristă) şi încetaţi cu polemici atrofiate. Ce ziceţi? fair change?:*