Vă iubesc mă!

Bună ziua doamnelor şi domnilor, domniţelor şi domnişorilor. Ne-am reunit aici, într-o zi superbă de septembrie să urmărim apusul sau nu, mai bine să discutăm despre viaţa mea "personală" ce face deliciul a multi curioşi alienaţi care găsesc ca principală preocupare masturbarea frenetică şi disperată în faţa monitorului + curve la minut.
Mai întâi de toate, să reconstruim profilul psihologic al acestor curioşi care mă ridică pe piedestalul fanteziilor lor bolnăvicioase ce denotă cu siguranţă o lipsă patologică de atenţie, afecţiune, maltrataţi de propria existenţă austeră şi de instinctul animalic ieşit din comun. Lupta lor pentru supravieţuire a trecut pe planul 2, neuronii lor au fugit în vacanţă după pizde mai bune, căci respectivii stăpâni au rămas la stadiul de labă. Celulele gliale se plimbă disperate prin împrejurimi încercând să salveze nişte fărâme de inteligenţă speriate care clar se sinucid văzând peisajul apocaliptic al sfârşitului unei civilizaţii craniene. Aşadar aceste caricaturi(nu ştiu altcumva cum să le descriu) atentează la genialitatea mea. Punandu-mă în centrul fanteziilor lor pe MINE, desigur, trăiesc cu impresia că or să atingă un apogeu orgasmic al cunoaşterii supreme, al înălţării fiinţei ş.a.m.d. Cunoaşteţi presupun cazurile obsedaţilor din filme care adună până şi chiloţii lăsaţi la spălătorie ai protagonistei sau mucii suflaţi în batistă( romantism exagerat, aş spune). Obsedaţii mei( da, ai mei) sunt animalici, sălbatici( până şi asta au aflat că-mi place dom'le) şi vânează tot ce se poate despre existenţa mea din surse confidenţiale( când tot ce ar putea face ar fi să mă întrebe pe mine) şi construiesc un adevărat mecanism de distrugere în masă( ştiţi voi balivernele de genul "ADU-I LA NIVELUL TĂU"), şi toate astea pentru cine? A da, pentru mine. Mă copii, mulţumesc dar sincer nu consider că merit o atenţie aşa exacerbată din partea voastră, vă mulţumesc sincer că sunteţi alături de mine şi nu-mi dezamăgiţi teoriile în nici o clipă, că m-aţi făcut zeiţa alienaţilor cu pula cât o nucă dar aş vrea să înceteze.
Vă propun un târg: uite, vă promit că vă fac postere personalizate cu mine, desigur ce o crească calitatea spermei voastre cu 150 %, şi puteţi să vă daţi drumul pe ele dacă doriţi( hai, ştiu că asta vă doriţi cu ardoare din adâncul sufleţelului vostru uscat de atât de multa labă tristă) şi încetaţi cu polemici atrofiate. Ce ziceţi? fair change?:*