Cutia de chibrituri.

Cutia Pandorei s-a destrămat într-una de chibrituri.
A rămas doar unul, speranţa unei frânturi
De vise, de amintiri, de zâmbete fericite
Închinate eternului, lucrurilor simple.

Cu unul câte unul, ei şi-au ars speranţele.
Au uitat de ei, de clipe, de răsărit.
Păpuşi cu inimi peticite au fugit
În monotonie, griji, fără acuarele.

Nu şi-au pictat universul şi-a rămas gri.
Absenţi, se plimbă goi pe stradă,
Încurcaţi, urmărind o lumină fadă.
Şi-a rămas doar unul în cutia de chibrituri.

Speranţa răsăritului de mâine.