EL si EA

Trăiesc, sunt liberi, visează, dialoghează în cuvinte nerostite. Îşi scrijelesc propria poveste pe obrazul eternităţii.


EA, cu soarele în priviri, priveşte calmă apa spălată de raze.

EL, înăbuşit de culoarea EI: se strecoară amândoi în burta peştelui precum în Iona, exclamând aplauzele peştilor din jur.

EA îi şopteşte cântecul sirenelor păşind măiastră pe solzii străvezii.

EL, ajutat de oasele LUI, ajungând la suprafaţă;

EA îi sărută colţul ochiului şi oasele se reîntregesc într-o nouă simfonie.

EL, pregătindu-se de cea de-a doua simfonie şi cu un nou colţ al ochiului, SE doreau.

EA, ascultând recviemul surd al peştilor, căuta în scoici sărutul LUI.

În scoici surpriză, o copie a EI.

Atunci a realizat. EL e EA şi EA e EL.

Un viceversa ideal, EU- TU, ei cu ele.



Semnat: EA
EL